Gina Solomon (1901 – 1987), a absolvit conservatorul, clasa Prof. Muza Ghermani-Ciomac, în 1925, și a lucrat și cu Dra. Florica Musicescu. Ambele ilustre profesoare, ca și Prof. Cella Delavrancea, i-au fost mentori. A activat ca pianistă și ca profesoară de pian începând cu 1928. Din 1949, la înființarea Liceului de Muzică Nr. 1, a fost profesoară de pian la acest liceu (din 1950 – la pian principal); numeroși din elevii săi au avut cariere remarcabile ca muzicieni. A continuat să aibă și activitate de concert. În 1963, a ținut cursuri de pregătire pentru examenul de definitivat pentru profesori de pian și a fost membru în comisia de examen; pe baza acelui curs, a publicat cunoscuta Metodica predării pianului. S-a pensionat în 1971, dar a continuat să dea lecții particulare de pian pentru elevi de liceu, pentru pregătirea admiterii la Conservator și chiar pentru studenți la Conservator. 

Crezul carierei Ginei Solomon, așa cum este exprimat în cartea sa “Metodica predării pianului”, capitolul III, “Profesorul și elevul”: 

<<Formarea de viitori interpreți, compozitori, muzicologi sau, la rândul lor, profesori, este o muncă nobilă, interesantă și dătătoare de satisfacții. Profesorul se realizează și trăiește viața sa de creație în toți aceia pe care îi învață și îi aduce la un înalt grad de pregătire muzicală. Cu mulți ani în urmă, Louis Köhler, unul din cei mai de seamă pedagogi ai pianului din secolul trecut, spunea: „Prin învățământul său, profesorul este nemuritor; prin elevii săi el continuă să acționeze nemărginit”.>>

Copilăria și studiile (1901 – 1925)

Gina Solomon s-a născut pe 16 ianuarie 1901 în orașul Roman din Județul Neamț. Mama ei, Maria Șaraga, născută Klepper, era pianistă și provenea dintr-o familie de intelectuali din Galați, iar din partea tatălui, Adolf, dintr-o ramură laterală a faimoasei familii de librari și anticari Șaraga (deosebit de interesanta monografie a familiei Șaraga, scrisă în 1941, poate fi consultată online la acest link: Stradania a cinci generații: Monografia familiei Șaraga).

Pentru perioada până la 1952, includem mai jos,  în font italic, extrase  din autobiografii și declarații ale Ginei Solomon, datate 1951 și 1952.

Școala primară și o școală secundară particulară le-am făcut în Roman. Prima îndrumare muzicală mi-a dat-o mama, începând de la vârsta de 6 ani. Apoi am învățat pianul cu o bună profesoară din Roman, fiind și ades controlată, sfătuită și încurajată de compozitorul Mihail Burada, care locuia în acest oraș și ale cărui compozițiuni le-am interpretat în public în diferite ocaziuni.

Din cauza stării materiale modeste a părinților mei, nu am putut să-mi continui și completez studiile muzicale într-un învățământ superior decât târziu, începând cu anul 1922, când, sora mea stabilindu-se în Bucuresti, mi-a putut da aici găzduire.

În acest fel m-am putut prezenta la un concurs pentru acordarea unei burse de pian la fosta Academie de Artă Dramatică și Muzică Stoenescu, unde, deși tardiv înscrisă, am reușit să obțin bursa pentru clasa de pian.

În anul următor, 1923, m-am prezentat la examenul de admitere la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București, director fiind atunci Ion Nonna Otescu. Am reușit la acest examen, fiind admisă în anul IV și repartizată la clasa profesoarei Muza Ghermani-Ciomac.

La examenul de fine de an al acestui prim an am fost trecută din anul IV direct în anul VII, ultimul.

În acest fel, în anul 1925 am absolvit Conservatorul din București, Clasa de pian, cu media 9,83.

Căsătoria; activitatea ca pianistă și profesoară de pian particulară (1926 – 1949)

Puțin timp după absolvirea Conservatorului, în anul 1926, m-am căsătorit.

Soțul meu, Jean Solomon, fiind curând numit ca inginer șef al uzinelor electrice și de apă ale orașului Piatra Neamț, am plecat acolo, în provincie, ceea ce a dăunat desigur mult carierei mele muzicale.

Totuși, în tot timpul celor 10 ani cât am stat la Piatra Neamț, am continuat să studiez și să fac muzică serioasă în mijlocul unui cerc de muzicieni valoroși ce se mai găseau acolo, am dat lecții de pian și am cântat în public, solo și acompaniament, în multe randuri.

Printre aceștia, Eufrosina Săvescu și Yolanda Zaharia – de care a rămas legată pentru restul vieții . De menționat de asemenea că Gina Solomon și-a continuat activitatea pianistică în cei zece ani la Piatra Neamț în timp ce își creștea – cu multă atenție și devotament – cei doi fii, care aveau doar 11 și 8 ani la încheierea acelei etape de viață.

În anul 1938 am revenit în București, însă situația generală politică întunecându-se, iar fascismul punând stăpânire pe viața publică și culturală, nu am avut condițiile prielnice pentru a intra într-o activitate publică, deși eram bine pregătită. Am început însă o mai largă activitate pedagogică, preparând mulți elevi și eleve, dintre care unii au fost admiși în Conservator în urma pregătirii pe care le-am dat-o. Între aceștia au fost și ambii mei fii, care, pregătiți exclusiv de mine, au fost ambii admiși în anul 1944, la un număr foarte restrâns de locuri în raport cu numărul candidaților din acest an.

Am fost solicitată și am dat lecții de pian nu numai la copii, ci și la persoane mature, profesioniste chiar și cu studii de Conservator.

În timpul războiului, când, din cauza atmosferei politice, soțul ei nu a putut lucra, deși era un specialist recunoscut internațional, Gina Solomon și-a întreținut familia dând lecții de pian, traversând orașul de la un capăt la altul cu tramvaiul, chiar și în perioada bombardamentelor. În același timp, se ocupa cu toată intensitatea de educația fiilor săi; ei povesteau cum făcea, zilnic, lecția de pian cu fiecare din ei, întâi o oră cu unul, în timp ce celălalt trebuia să își facă temele, și apoi cu celălalt la pian, în timp ce primul își făcea temele, cu pauză doar pentru a verifica temele.

Pot confirma această a mea activitate ca profesoară particulară de pian în București Prof. Florica Musicescu, Prof. Silvia Serbescu, Prof. Grete Miletineanu și Prof. Miron Constantinescu, toți de la Facultatea de Muzică din București.

În anul 1947, pentru reîmprospătarea și completarea pregătirii mele tehnice și pedagogice am luat o serie de lecții la Dra. Prof. Florica Musicescu.

Legătura cu Dra. Prof. Florica Musicescu a continuat mult după acele lecții. Gina Solomon a rămas legată pentru totdeauna de Domnișoara Profesoară Florica Musicescu, căreia a continuat să îi solicite sfatul, care le-a fost profesoară la Conservator în anii de liceu ambilor săi fii, iar mai târziu s-a implicat și în evoluția profesională a unora din elevii Ginei Solomon.

În anul 1948 fiind înscrisă în Sindicatul artiștilor instrumentiști, Secția Concertiști-Didactici, mi s-a dat responsabilitatea muzicală  a Ateneului popular “Salom Alechem”, unde, în afară de dirigiuirea generală a manifestărilor muzicale ale acestui Ateneu, am contribuit și ca executantă pianistă de foarte multe ori. De altfel, înainte și după aceasta am mai cântat de foarte multe ori la alte Atenee populare, la Atelierele C.F.R. și la diferite festivaluri.

Pe data de 7 noiembrie 1949 Sindicatul Artiștilor Instrumentiști m-a evidențiat pentru activitatea mea profesională.

Nu am putut ocupa o catedră publică, spre a fi oficial în câmpul muncii, deoarece nu existau înainte ca școli de Stat decât Conservatoarele, cu foarte puține catedre și unde nici condițiunile politice din acea vreme nu mi-ar fi permis să activez.

Profesoară la Liceul de Muzică Nr. 1 din București, începând cu anul 1949

Încadrată ca Profesoară de pian la o școală publică sunt din anul 1949, când s-au înființat Școlile Elementare și Medii de Muzică. Pe data de 15 decembrie 1949 am fost numită profesoară de pian auxiliar la Școala Tehnică Medie de Artă din București, iar de la 1 noiembrie 1950 ca Profesoară de Pian principal la aceeași școală, denumită azi Școala Elementară și Medie de Muzică.

Gina Solomon a fost, deci, printre primii profesori ai Liceului de Muzică Nr. 1 din București. A fost perioada cea mai prolifică din activitatea sa pedagogică, dezvoltând generații de viitori muzicieni și, prin activitatea sa metodologică, de profesori de pian. 

Mulți din studenții săi s-au remarcat la festivaluri și concursuri muzicale naționale și internaționale prestigioase,  și-au continuat studiile la Conservator (Universitatea de Muzica) și au avut apoi cariere remarcabile ca pianiști, compozitori, sau profesori de pian, atât în România cât și în străinătate.

Printre elevii prof. Gina Solomon, în cei peste 20 de ani cât a activat la Liceul de Muzică Nr.1:

• Zitta Finkelstein (Zohar) – pianistă, profesoară de pian, director muzical, New York  
• Vladimir Școlnic – compozitor, profesor universitar Academia de Muzică Ierusalim, doctorat în muzică
• Carmen Ionescu – Romanați (Manea) – pianistă, conferențiar universitar Academia de Muzică București, muzicolog, doctorat în muzică
• Manuela Popescu (Terescu) – pianistă acompaniatoare, lector universitar Academia de Muzică București
• Eva Rădăcineanu (de Geneva), pianistă, Geneva
• Nicolae Brânduș, compozitor
• Ligia Pop, profesoară la Colegiul Național de Arte Dinu Lipatti, București, doctorat în muzică
• Speranța Herțanu
• Doina Strati
• Rodica Giroveanu
• Marcela Rosenberg 

Succesele de pedagog ale Ginei Solomon erau rezultatul unei pregătiri temeinice și a unei metode  bine definite încă din primii ani de activitate la Liceul de Muzică Nr.1 și pe care a documentat-o mai târziu în Metodica predarii pianului, publicată în 1966.

În toate sfaturile pe care le dă se dovedește o cultură muzicală desăvârșită […] Se ocupă, nu exclusiv de domeniul tehnicei, dar mai ales de planul stilistic al muzicei, știind să explice în cele mai mici amănunte sensul frazei muzicale și să creeze pentru elev acea perspectivă în care se exprimă muzica. Cella Delavrancea

“Tine minte! Pentru a interpreta ca un adevărat artist, trebuie să obții de la pian un sunet bine conturat, și frumos, care să-ți placă ție în primul rând, și pentru asta, modul în care ataci clapele este foarte important. Nu crispa brațele, fii relaxată, degajată, și acționează cu degetele, apăsarea clapelor până în adâncul înfundării lor, având mereu auzul treaz, ca să obții un sunet cu vârf, rotund și bine conturat, indiferent care ar fi nuanțele cerute în partitură.” Manuela Terescu

Metoda de lucru a Ginei Solomon era bazată înainte de toate pe respectul textului muzical și a indicațiilor autorilor muzicii. Tehnica pianistică se dezvolta pentru a servi semnificațiile muzicii și nu doar de dragul perfecțiunii lucrului cu mâinile și cu degetele. Vladimir Școlnic

Primatul inteligenţei ca forţă magnetică, în jurul căreia trebuiau să se ordoneze cunoştinţele din domeniul didacticii și al artei pianistice, a devenit un principiu de bază al activităţii sale de cercetare. Considera că radiografia intelectuală a stărilor afective amplifică vibraţiile acestora, iar cerebralitatea măreşte neliniştea existenţială; de aceea, oricât de prolixă şi de minuţioasă i se părea analiza unei creaţii muzicale, doamna profesoară Gina Solomon reuşea să descopere lucruri noi legate de proporţiile şi particularităţile acesteia. Carmen Manea

J’ai appris de cette Maîtresse-femme la persévérance et le prix à payer (un travail acharné) pour aspirer à la perfection. Elle m’a inculqué le respect du texte musical et une technique pianistique solide. Eva de Geneva 

An unusual presence, with both energy and warmth, predicating a wide knowledge with humility, strong discipline with permission of artistic freedom, always directed by a compass of highest integrity. Zitta Zohar

Dintre toate lucrările, problema mea cea mai mare o reprezenta liedul de Schubert, cu rafalele sale de octave repetate diabolic, până la extenuarea pianistului. Adăugând că mâna mea nu cuprindea nona, pentru a sta comod pe octave, încercarea putea fi sortită eșecului sau oboselii cronice, temuta crampă musculară profesională. Doamna Solomon a evaluat rapid impasul și mi-a dăruit o soluție tehnică genială: pentru repetarea obsesivă a trioletelor de octave mi-a sugerat plasarea formei de octavă pe locuri diferite ale aceleiași clape, mâna avansând spre interiorul claviaturii, apoi revenind la poziția inițială. În acest mod, mâna căpăta elasticitatea unei feline mari, gata de pradă, uitând de clapa capcană și închisoare, zburdând liber spre capac și înapoi, lăsând brațului frenezia trepidantă a trioletelor schubertiene, aducând pianistul la incandescența poemului lui Goethe, adusă la perfecțiune de un compozitor de numai 17 ani. Am  evocat acum această amintire exact cu frenezia cu care mi-a fost predată, pliată pe extraordinara pagină de acompaniament, poate unică în istoria liedului. Camelia Pavlenco

Pasiunea cu care Gina Solomon se implica în efortul pedagogic este evidentă în scrisoarea pe care i-a scris-o elevului ei Vladimir Școlnic. O puteți citi în întregime la acest link: LETTER FROM MY PIANO TEACHER GINA SOLOMON 27.08.1966

De asemenea, într-o scrisoare către elevi, la încheierea trimestrului I, Gina Solomon spunea:

“…noi, profesorii, vrem sa știți că urmăm să cultivăm la voi înțelegerea, interesul și dragostea pentru muzică, deasemeni deprinderea unei munci perseverente, sistematice și disciplinate.

…Noi profesorii căutăm să vă convingem că nu acțiunea mecanică, – ci gândirea este primordială în asigurarea unei execuții bune, artistice.

Concentrarea intensă la studiu, antrenarea auzului în sesizarea celor mai mici inegalități în intensitatea și durata sunetului, un bogat auz interior, deci numai un complex autocontrol poate desăvârși calitatea execuției.

Noi dorim să considerați drept o datorie morală, respectul ce se cuvine compozitorului, căci opera sa muzicală este un înalt mesaj, este o vorbire vie, profundă, bogată, căreia trebuie să vă străduiți să îi deslușiți toate intențiile.”

Elevii săi i-au păstrat amintiri încărcate de apreciere și de recunoștință – mărturii primite pentru acest site web pot fi citite în întregime la această pagină. Câteva extrase, mai jos:

Mme Gina Solomon restera dans mon cœur comme une figure lumineuse d’un Maître rigoureux, perfectionniste, mais aussi plein de tendresse pour ses disciples. Eva de Geneva (Rădăcineanu)

The devotion she had to her own truths, the faith she kept in her own students, coupled with the deep trust in her own ability to develop any seeds of greatness she found in them, made her an unforgettable influence in the lives of her many students. Zitta Zohar (Finkelstein)

Îndrăznesc să insist asupra calităţilor de bunătate, delicateţe de simţire, cultul prieteniei, dragoste pentru elevi, căldura sufletească cu care se apropia de tineri; aceste trăsături ale personalităţii domniei sale au atras stima şi respectul tuturor celor care au conoscut-o și cu care a colaborat, indiferent de vârsta acestora. Carmen Manea (Ionescu-Romanați)

Atât aceste lecții care s-au întipărit în memoria mea și de care-mi amintesc cu mult drag, cât și tot sprijinul dat de acest om minunat care era d-na Gina Solomon, au avut o influență decisivă în dezvoltarea mea profesională și ca om în anii ce au venit. Vladimir Școlnic

 

Gina Solomon considera că lucrul cu elevul include cu mult mai mult decat lucrul la pian. În Metodica predării pianului, ea a dedicat un întreg capitol (capitolul III) însușirilor necesare atât profesorului cât și cele necesare elevului.

Gina Solomon era una dintre cele mai bune profesoare de pian din Liceu, și nu numai că era extraordinar de dedicată predării pianului, dar era și un om deosebit. O interesa totul despre elevii ei, inclusiv ce probleme aveau, ce nevoi aveau, cum era situația familială, cum studiau și dacă erau probleme la clasele de cultură generală. Interesul era însoțit de un sprijin total a ceea ce avea nevoie elevul ei și nu numai la specialitate. Vladimir Școlnic

Profesoara Gina Solomon se preocupa și de elevii slabi. Dincolo de exasperarea ce reiese din jurnalul de clasă legată de elevii care nu se pregăteau cu seriozitate, era preocuparea profundă pentru elevii săi, atât cei buni, cât și cei slabi. Într-un articol publicat în ziarul Scînteia în 1967, intitulat “Selecția viitorilor muzicieni “, Gina Solomon abordează problema elevilor mai puțin talentați sau disciplinați, arătându-se preocupată nu doar de risipa de resurse pe care aceștia o cauzau, dar și de efectul negativ pe termen lung asupra acestor elevi al anilor de performanțe nesatisfăcătoare și propune un nou sistem de selecție, cu trepte de selecție succesive.

 

Pe lângă activitatea de lucru cu elevii săi, Gina Solomon a avut numeroase alte contribuții

Iată doar câteva, bazat pe câteva diplome și adeverințe găsite în arhiva Gina și Jean Solomon:

• A organizat, în anii 1950-1951, prima bibliotecă muzicală a școlii
• În anul școlar 1956-1957 si 1958-1959, a făcut parte din Colectivul Artistic al școlii
• În 1960 și 1962, a făcut parte din comisia pentru Festivalul Republican al școlilor și institutelor de artă, iar în 1962 și din Colectivul Metodic
• În 1962, a făcut parte din Comisia Examenului de Diplomă

De asemenea, în 1963, a publicat o culegere de Piese pentru pian:

          Format PDF: Gina Solomon Piese pentru pian

           Pe Google Books, unde se poate consulta sau descărca gratuit, integral 

 

Activitatea de pregătire a profesorilor de pian

Ca recunoaștere a experienței și rezultatelor sale, Gina Solomon a fost invitată să predea la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, la cursul de pregătire pentru examenul de definitivat și să facă parte ca membru examinator în comisia de examen la specialitatea pian și metodică.

Materialul pregătit pentru acele cursuri a constituit punctul de plecare pentru Metodica predării pianului, pe care Gina Solomon a publicat-o in 1966 la Editura Muzicală, care a devenit, și este și azi, parte din bibliografia utilizată de profesorii din învățământul preuniversitar în vederea obținerii titularizării și a gradelor didactice (definitivat, gradul II și gradul I)

Metodica predării pianului, 1966

           Format PDF: Gina Solomon – Metodica Predarii Pianului

           Pe Google Books, unde se poate consulta sau descărca gratuit, integral 

Pentru rezultatele deosebite în activitatea sa pedagogică, Gina Solomon a primit în 1957 titlul de “Profesor Fruntaș”, iar în 1969, cel de ” Profesor Evidențiat”, care se acordau de către Ministerul Învăţămîntului “personalului didactic care a obţinut rezultate deosebite în activitatea profesională.”

 

 

Activitatea pianistică

Gina Solomon și-a continuat și activitatea de pianistă, fie în cadrul liceului,  fie la Radio, la Filarmonica George Enescu și la alte orchestre și filarmonici din țară. 

Cella Delavrancea a descris-o pe Gina Solomon ca “o pianistă deosebită ea insăși, care s-a produs în public de câte ori a fost invitată și întotdeauna cu mult succes.”

Fosta elevă Carmen Manea descrie astfel momentul când a ascultat-o pe profesoara sa la pian: “Îmi amintesc cu emoție de un Recital al cadrelor didactice (cam prin anul 1965) în care domnia sa a interpretat cu aplomb și dezinvoltură Preludiul în sol minor nr. 5, op. 23 de Serghei Rahmaninov. Pentru mine, prestația sa artistică de cel mai înalt nivel a fost o adevărată revelație”

 

 

 

 

Educația primită în familie în spiritul onestității, al dragostei pentru cultură, îndeosebi muzică, literatură și arte în general, interesul și râvna pentru a învăța să cânte la pian de la o vârstă fragedă, primind noțiuni teoretice muzicale de la compozitorul Mihai Burada, care i-a remarcat aptitudinile, îndrumarea dată de profesori de pian valoroși, precum Muza Ghermani-Ciomac, Florica Musicescu și Cella Delavrancea, de ale căror rigori impuse în studiul pianului a ținut cont cu asupra de măsură, definesc tot ceea ce a format drumul către devenire al respectatei și apreciatei profesoare de pian Gina Solomon. Înzestrată cu o inteligență aparte și vădite calități sufletești, cu aptitudini speciale pentru studiul pianului, având un remarcabil talent pedagogic și o capacitate de muncă ce întrece obișnuitul, Gina Solomon rămâne și pentru noua generație de muzicieni o figură luminoasă de remarcabil pedagog și un model exemplar de conduită profesională și umană, în care au primat întotdeauna corectitudinea, exigența și dăruirea de sine în tot ce a întreprins în migăloasa și susținuta sa muncă de a forma profesori temeinic pregătiți și apreciați pianiști, Gina Solomon evidențiindu-se distinct în importantele ipostaze ale studiului artei pianistice: pedagogică și interpretativă. (Manuela Terescu)

Familia

Soțul Jean Solomon, inginer și inventator cu o activitate de aproape șapte decenii și cu contribuții deosebite la dezvoltarea electrotehnicii și energeticii în România și în lume.

Fii: Liviu Solomon matematician, profesor universitar (România, Franța), al cărui tratat de Elasticitate Liniară, publicat în 1968 este în continuare în bibliografia de doctorat și Mario Duma, inginer, șef de laborator, activitate de peste 50 de ani în cercetare în domeniul ingineriei şi impactului acesteia asupra societăţii.

 

 

Înapoi la meniu

Dacă dețineți informații suplimentare, va rugăm să contactați, folosind formularul de mai jos. Vă mulțumim!

Ultima actualizare pagină:  20 martie 2022.

Paginile acestui site web sunt protejate de licența Creative Commons Attribution: puteți copia și refolosi materialele, cu condiția de menționa ca sursă acest site web (ginasolomon.com) . Vă mulțumim.